R. Moldova a încercat azi să răspundă la cea mai mare întrebare a României despre noul guvern. Natalia Gherman: Am venit la București cu acest mesaj

După învestirea, la finalul a două luni de blocaj politic, a unui nou guvern la Chișinău, șefa diplomației din R. Moldova, Natalia Gherman, a venit la București pentru consultări cu omologul român, Bogdan Aurescu. Principalul subiect de pe agendă l-a reprezentat integrarea europeană a Moldovei, care, a atras atenția Gherman, va continua, în ciuda îngrijorărilor produse de faptul că guvernul minoritar condus de Chiril Gaburici a fost investit cu sprijinul comuniștilor.

„Drumul spre Bruxelles trece prin București” pentru Republica Moldova, a subliniat Gherman. „Am venit la București cu un mesaj de reiterare a angajamentului și determinării Guvernului de la Chișinău în ceea ce privește continuarea parcursului european și am primit, de asemenea, din partea colegilor din România asigurarea susținerii acestor efortur”, a spus ministrul de peste Prut.

„În premieră”, a punctat Gherman, „Partidul Comuniștilor din R. Moldova a votat un program de guvernare care, foarte clar, stipulează importanța în perioada previzibilă a depunerii cererii de obținere a statutului de candidat la aderarea la Uniunea Europeană și obiectivul lansării negocierilor de aderare de către R. Moldova. Suntem absolut siguri că, îndată ce venim în Parlamentul R. Moldova cu proiecte legislative care au drept scop modernizarea R. Moldova, europenizarea țării și asigurarea unui trai mai bun, mai decent al cetățenilor țării, nu doar Partidul Comunist, dar și celelalte partide reprezentate în Parlament vor vota pentru susținerea acestor proiecte”.

Revizuirea Politicii de Vecinătate a Uniunii Europene

Gherman a venit la București pentru a participa la cea de-a treia reuniune a Comisiei interguvernamentale pentru integrare europeană România – Republica Moldova. Miercuri, a început livrarea de gaze R. Moldova, prin intermediul gazoductului Iași-Ungheni. „Este un moment simbolic, este prima dată când gazul trece în sens invers – dinspre vest spre est – și acest lucru este foarte important”, a afirmat ministrul Bogdan Aurescu, a comentat ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu.

În timp ce delegația moldoveană se afla în consultări cu partea română, la Bruxelles a fost prezentat green paper-ul care dă startul dezbaterilor pe tema revizuirii Politicii Europene de Vecinătate – din care face parte Parteneriatul Estic. În luna mai a acestui an, va avea loc, la Riga, un summit al Parteneriatului Estic. De la ultimul summit, cel de la Vilnius, din 2013, care a declanșat, practic, EuroMaidanul din Ucraina, situația din regiune s-a schimbat semnificativ, iar răspunsul Uniunii Europene la aceste schimbări a lăsat de dorit. Din acest motiv, vor exista aceste dezbateri pentru a vedea ce trebuie schimbat și ce nu. Principalul punct de interes pentru R. Moldova și, implicit, pentru România este păstrarea principiului diferențierii – spre exemplu, statutul Moldovei și al Georgiei trebuie să fie diferit de cel al unor țări precum Belarus sau Armenia, iar sprijinul acordat de UE ar trebui să fie direct proporțional cu nivelul de implementare a reformelor din fiecare țară.

Întrebată de gândul ce așteptări are de la revizuirea Politicii de Vecinătate, Gherman a răspuns că este un proces pe care țara sa îl „urmărește îndeaproape”.

„Sperăm foarte mult că asistența și angajamentul UE vor fi direct proporționale acestui efort de reformă și nu în ultimul rând asistența financiară pe care o oferă UE vecinilor săi estici”, a spus Gherman, adăugând că există un alt punct important pe care îl așteaptă de la aceste discuții demarate miercuri la Bruxelles: „Evident, așteptăm rezultatul evaluării Politicii de Vecinătate în ceea ce privește atitudinea UE față de Federația Rusă. Situația s-a schimbat dramatic chiar de după ultimul summit al Parteneriatul Estic de la Vilnius – am asistat la schimbarea situației de după nesemnarea de către Ucraina a acordurilor de asociere – evoluția dramatică a conflictului, anexarea Crimeii. În condițiile de astăzi, este nevoie de o atitudine foarte clară, bine articulată a Uniunii Europene în raport cu Federația Rusă și cu ceilalți vecini estici”, a declarat Gherman.

Aurescu: „Nu există niciun dubiu: R. Moldova rămâne în continuare cel mai performant stat din cadrul Parteneriatului Estic”

La rândul lui, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat că „nu există niciun dubiu asupra faptului că R. Moldova rămâne în continuare cel mai performant stat din cadrul Parteneriatului Estic”.

„Există și o contribuție a României în această discuție (pe tema revizuirii Politicii de Vecinătate, n.red.), cred că este foarte important să găsim cele mai bune soluții, în așa fel încât Parteneriatul Estic să își păstreze elementele de performanță de până acum – care se reflectă în liberalizarea vizelor de care cetățenii R. Moldova au beneficiat și care va duce, ca un precedent extrem de pozitiv, sperăm cât mai curând, și la liberalizarea vizelor pentru cetățenii georgieni și cei ucraineni; acordurile de asociere, care sunt instrumente extrem de utile pentru promovarea reformei, potrivit standardului european, în statele Parteneriatului Estic -, dar să căutăm și alte valențe ale Parteneriatului Estic, care să permită avansul acestor state către integrarea europeană”, a explicat șeful diplomației române.

Cât despre aderarea la Uniunea Europeană, Natalia Gherman a fost foarte clară: dacă R. Moldova e „țara cea mai avansată în implementarea obiectivelor Parteneriatului Estic, bănuiesc că avem tot dreptul să contăm pe susținerea, solidaritatea majorității statelor UE în conturarea perspectivei relației moldo-comunitare (tradusă printr-o viitoare aderare, fie ea și într-un viitor îndepărtat, n.red.)”.

„Este foarte important de a lansa un mesaj, în primul rând cetățenilor R. Moldova, că ușa în direcția UE este deschisă pentru R. Moldova și îndată ce Moldova implementează cu maximă responsabilitate reformele proeuropene, implementează standardele și normele europene în absolut toate domeniile, R. Moldova, fiind un stat european, are dreptul să aibă perspectivă de a adera la UE în calitate de stat membru cu drepturi depline”, a mai spus ministrul moldovean de Externe.

Politica de Vecinătate a Uniunii Europene cuprinde 16 țări: Algeria, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Egipt, Georgia, Israel, Iordania, Liban, Libia, Moldova, Maroc, Palestina, Siria, Tunisia și Ucraina. Există două mari parteneriate în cadrul acestei politici, care are un buget de 15 miliarde euro pentru 2014-2020: Parteneriatul Estic și Parteneriatul Euro-mediteraneean.